In camping nici urma de benzinarie. Ne luam inima in dinti si intrebam un localnic. Zice "uite colo". Imi arata un vapor. Nu se poate, imi zic in gand, dar ma duc sa vad cu ochii mei. Intr-adevar, doamnelor si domnilor, o benzinarie plutitoare, un vaporas cisterna destinat alimentarii barcilor pescaresti sau a celor destinate plimbarii turistilor.

Ma rog, luam drumul inapoi, caci nu avea sens sa tinem spre Mahmudia - Tulcea, deoarece stabilisem sa coboram pe Dunare, cat mai aproape. Nu am invatat eu prea bine sa fac rute pe GPS, dar l-am rugat sa ma duca la Mihail Kogalniceanu. A calculat imediat si mi-a indicat drumul, iar eu nu m-am obosit sa fac zoom sa vad pe unde o ia. Asa ca la Agighiol ne-a plimbat in sus spre Tulcea, desi exista un drum probabil offroad de la Agighiol la Kogalniceanu. Dar cu o zi inainte suparat pe GPS ca tot ce a fost offroad a fost urat, l-am setat inapoi pe road.

Asa ca ne-a ocolit, dar iar nu-mi pare rau, ca drumul spre Tulcea si apoi Babadag e o placere.

Superb, il recomand ca pe o plimbare usoara intr-o zona de vis.